CINSTE DOMNULUI DEPUTAT IONUT STROE

In data de 19.02.2010 a avut loc o intalnire a membrilor sindicatului nostru si domnii senator Mario Ovidiu Oprea si deputat Ionut Stroe, parlamentari PNL de Dolj . Principalul subiect al discutiilor l-a constituit mult controversatul proiect de lege a pensiilor , dar si alte aspecte legate de modul in care alesii nostri pot si trebuie sa se achite de promisiunile facute alegatorilor, deci si cadrelor militare fie ele active in rezerva sau retragere. Domnii parlamentari au fost primii care au raspuns apelului lansat de sindicatul nostru si s-au angajat sa sprijine si sa actioneze in interesul celor ce i-au ales . Ca urmare , in data de 23.02.2010 , domnul deputat Ionut Stroe a avut o interventie in plenul Camerei Deputatilor , unde a sustinut punctul de vedere al cadrelor militare vizavi de mult contestata Lege a pensiilor . Interventia domnului Stroe ii face cinste si ne da speranta ca exista si oameni politici de onoare in Parlamentul Romaniei care nu vor lasa ca haina militara sa fie batjocorita . Cinste lor ! Totodata ii multumim pentru materialele pe care le-a pus la dispozitie, privind stadiul lucrarilor si documentele in dezbatere privind legea pensiilor. Anexez aici inregistrarea audio a interventiei .

APEL CATRE PRESEDINTELE FILIALEI CRAIOVA A ACMRR

PREŞEDINTELUI
ASOCIAŢIEI CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE
– FILIALA CRAIOVA -

Vă informăm că începând cu luna decembrie 2009, s-a înfiinţat în Craiova Filiala Sindicatului ”Cadrelor Militare Disponibilizate” (CMD).
Sindicatul ”Cadrelor Militare Disponibilizate” (CMD) este o organizaţie cu personalitate juridică, înscrisă în registrul persoanelor juridice în temeiul prevederilor Legii 54/2003, a sentinţei judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti,ce reuneşte, pe linia liberului consimţământ, cadre militare în rezervă, diponibilizate conform OG. nr. 7/1998 dar şi a altor acte normative conjucturale, alte cadre militare în rezervă şi în retragere care aderă la scopul şi obiectivele sindicatului, care au calitatea de membri de sindicat.
Sindicatul ”Cadrelor Militare Disponibilizate” este o organizaţie sindicală independentă, apolitică, constituită democratic, prin voinţa exclusivă a membrilor săi, în strictă conformitate cu prevederile Legii 54/2003.
Sindicatul ”Cadrelor Militare Disponibilizate” este independent faţă de partidele politice, de organele de stat ale puterii, administraţiei, justiţiei, de alte formaţiuni ale sistemului instituţional politic precum şi de orice alte structuri ale Guvernului României.
Principiile fundamentale ale organizării şi funcţionării Sindicatului sunt: respectul faţă de lege, unitatea de acţiune, loialitatea şi disciplina sindicală, democraţia, solidaritatea oştească, onoarea şi demnitatea militară, exprimarea liberă şi respectul opiniilor.
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate are următoarele scopuri principale:
a) realizarea unității și forței de acțiune ale membrilor săi pentru punerea în valoare și apărarea drepturilor, libertăților, intereselor legale și legitime ale tuturor categoriilor de militari;
b) acționarea prin toate mijloacele legale pentru îmbunătățirea protecției sociale a cadrelor militare de toate categoriile, pentru respectarea, promovarea și apărarea drepturilor și intereselor lor sociale, economice și civile;
c) asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale cadrelor militare disponibilizate, în rezervă sau în retragere:– dreptul la muncă și la veniturile ce li se cuvin pentru munca prestată, conform prevederilor constituției și Codului Muncii, fără nicio îngrădire, până la vârsta standard prevăzută de Legea 19/2000;– respectarea prevederilor legale privind asistența medicală;– dreptul la pensie militară decentă, în raport cu munca depusă, greutățile, privațiunile, riscurile, sacrificiile personale și familiale suportate în cariera militară.
d) susținerea de negocieri cu reprezentanții Guvernului, Președenției, Parlamentului României, ai sindicatelor de resort și comisiilor parlamentare de specialitate, pentru respectarea drepturilor legale cuvenite și pentru soluționarea oricăror revendicări și probleme care intră în competența acestora, inclusiv soluționarea propunerilor de decorare și avansare în grad a membrilor de sindicat, cadre în rezervă și retragere;
e) participarea la realizarea dialogului social cu Guvernul României, pentru asigurarea climatului de pace socială;
f) păstrarea și promovarea glorioaselor tradiții ale Armate Române;
g) restabilirea drepturilor legale ale membrilor în toate cazurile în care se constată că acestea au fost încălcate prin abuzuri, acte ilegale, imorale și netemeinice;
h) acordarea de asistență juridică membrilor de sindicat în cauze care-i vizează;
i) conlucrarea cu toate organizațiile si organismele interne si internaționale, care luptă în spiritul democrației pentru îndeplinirea aspirațiilor de libertate și dreptate sociala ale tuturor categoriilor sociale; Sindicatul ”Cadrelor Militare Disponibilizate” (CMD) nu este nici sub înaltul patronaj al Preşedintelui României şi nici sub preşedenţia de onoare a ministrului Apărării Naţionale. Sindicatul ”Cadrelor Militare Disponibilizate” este sub înaltul patronaj al tuturor cadrelor din sistemul naţional de apărare, ofiţeri şi subofiţeri, ale căror drepturi legitime le sunt încălcate.
Rugăm informaţi membrii asociaţiei dumneavoastră despre acţiunile legale desfăşurate de SCMD.
În acest scop vă trimitem în anexă Scrisoarea-apel a Filialei SCMD Craiova către parlamentarii de Dolj.
Vă invităm să participaţi la şedinţa SCMD organizată în data de 19.02.2010, ora 12.00, la Cercul Militar Craiova, cu parlamentarii PNL Dolj.
Vă rugăm să vă precizati clar pozitia faţă de statutul şi acţiunile SCMD, în vederea unei bune colaborări, pentru iniţierea şi desfăşurarea unor acţiuni conjugate în sprijinul ăpărării drepturilor legitime ale cadrelor militare “nesimţite” din sistemul naţional de apărare.

Cu respect,
Presedintele Biroului Operativ Filiala 1 Craiova
Colonel (r)
Misu NAON

Secretarul general al Biroului Operativ Filiala 1 Craiova
Colonel (r)
George LUNGU (tf. 0745 014 806)

SCRISOARE APEL

SCRISOARE – APEL
A SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE – FILIALA CRAIOVA

DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI

În aceste vremuri grele şi tulburi provocate de criza globală precum şi de frământarile politice din ţară determinate de campanii de populism prost înteles şi iresponsabil practicate în campaniile electorale, (din păcate prea multe în ultima vreme,) ARMATA ca entitate şi instituţie a fost umilită, stropită pe nedrept cu noroi, şi din locul 2 ocupat în sondajele sociologice în ultimii ani, a ajuns să fie arătată cu degetul pentru motive false, nejuste şi neadevărate.
Aceste atitudini nocive au fost cultivate de unii, (autointitulaţi) analişti politici şi din păcate şi de către unii oameni politici, de unele posturi de televiziune şi publicaţii, drept pentru care am hotărât să ne adresăm dumneavoastră în scopul de a cunoaşte mai bine situaţia noastră şi să vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost câştigate cu mari greutăţi şi eforturi de-a lungul vieţii fiecăruia.
Campania de denigrare a armatei şi a slujitorilor ei de ieri şi de azi este profund nedreaptă şi nu are decât un singur scop, de a amputa drepturile personalului ei, drepturi obţinute după o viaţă plină de obiective îndeplinite în mod exemplar în plan naţional, dar cu preţul unor mari renunţări, frustări şi vicisitudini în plan personal.
Permiteţi să reamintim câteva obiective naţionale îndeplinite care au presupus şi presupun mari renunţări şi sacrificii din partea personalului militar de ieri şi de azi :
1. Instituţia militară este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă reală, obiectiv despre care abia acum celelalte instituţii îşi pun problema. Armata s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor şi efectivelor şi din 1996 până în 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentând peste 60% faţă de efectivele din 1989.
2. Urmare a acestei reforme „nemiloase” în plan uman foarte mulţi militari au fost nevoiţi să părăsească instituţia militară „scrâşnind din dinţi” totuşi cu speranţa (mai ales cei tineri cu vârsta în jur de 40 ani) că statul român prin legislaţia în vigoare (care din păcate acum le întoarce spatele) vor putea să-şi găsească o slujbă pentru a-şi putea duce la bun sfârşit obligaţiile faţă de familie. Cadrele militare disponibilizate ale armatei României nu au alimentat criminalitatea transfrontalieră cum s-a întamplat la restructurarea altor armate europene.
3. Fiind prima ţară semnatară a Parteneriatului pentru Pace, România a intrat mai întâi în NATO apoi a fost primită în Uniunea Europeană. Cu mult înainte de aceste evenimente armata română a trimis trupe în două apoi în trei teatre de operaţiuni pe două continente, gesturi unanim apreciate în plan intern şi extern care au dus la realizările de care am pomenit mai sus. Aceste fapte sunt ale armatei ca instituţie dar însumează efortul şi munca plină de abnegaţie dusă de către întreg personalul ei, munca ce a presupus multe sacrificii de natură materială şi mai ales umană.
4. Nu trebuie uitat că în pofida dotării sale stil second – hand (vezi navele achiziţionate din Anglia, TAB-urile care sunt sicrie mobile, avioanele modernizate dar matusalemice etc) personalul armatei şi-a îndeplinit cu credinţă şi devotament datoria, fapt evidenţiat de comandanţii teatrelor de operaţiuni aparţinând altor state. Aceste rezultate au fost posibile datorită pregătirii deosebite ale militarilor români, indiferent de gradul pe care îl aveau, cu preţul unor renunţări şi mari sacrificii. Militarii români şi nu alte categorii, se găsesc în mod sigur în sicriile înfăşurate în tricolor, care vin din când în când din Iraq, Afganistan, Bosnia-Herţegovina, Kosovo sau din misiunile ONU din Africa.
5. In perioada dinaintea revoluţiei din 1989, armata a contribuit covârşitor la realizarea unor obiective naţionale, de care societatea românească a avut şi va avea nevoie ca de exemplu: Canalul Dunăre - Marea Neagră, centrul civic din capitală cu Palatul Parlamentului (a doua clădire ca dimensiuni din lume,) Transfăgărăşanul,Metroul, muncile agricole, din mine, la energie, restabilirea căilor de comunicaţii, canalul Bucureşti – Dunăre, realizări cu greutăţi insurmontabile şi chiar drame în multe familii de militari. Permanent ni se spunea că solda care o primim este pentru calitatea , cantitatea şi importanţa socială a muncii depuse. Avem convingerea că şi înainte de 1989 toţi militarii au servit cu abnegaţie ţara şi nu un clan sau o orânduire, astăzi blamată.
De aceea ne exprimăm consternarea faţă de modalitatea de abordare de către Guvern şi cu girul dumneavoastră, a problemelor importante, de interes general, ce vizează statutul material, de subzistenţă a cetăţenilor pensionari ori pensionabili, între care se află şi militarii.
Aşadar în conformitate cu prevederile legii 54 (legea sindicatelor) din 2003 art.29-31 solicităm ferm:
Dezbaterea publică cu militarii în rezervă (retragere) şi activi din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a proiectului legii unice a pensiilor. Această dezbatere să fie sub patronajul unei instituţii ce se bucură de o încredere deplină din partea ambelor părţi. Contrar celor înscrise la articolul 30 din legea menţionată la data actuală nu avem informaţii în ceea ce ne priveşte ca entitate şi sindicat.
Vrem să fim informaţi în toate etapele şi să ne exprimăm punctul de vedere în tot ceea ce ne priveşte. Până la dezbaterea publică permiteţi să reamintim prevederile Deciziei C.C.nr. 20 din 02.02.2000 care menţionează: “Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supus”.
Curtea Constituţională reţine, deci, încă din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie doar parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această ategorie trebuie să li se supună.
Cu privire la pensiile militarilor facem următoarele precizări:
• Sistemul pensiilor militare din România, cu izvoare istorice existente încă din anii 1829 – 1830, deci înainte de domnitorul A.I.Cuza, nu a fost niciodată, si nici în prezent nu este „un sistem contributiv”si conform articolului 5 alin. (2) din Legea nr.164/2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la buget si nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat;
• Recalcularea pensiilor militare în plată intră în contradictie cu principiul contributivitătii prevăzut în proiectul supus dezbaterii la art.2 lit.c) conform căruia „fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”. În consecinţă militarul nu este, în întelesul art. 3 alin(1) din proiectul legii, nici asigurat în sistemul public de pensii – „persoană fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătescă contribuţia individuală de asigurări sociale”-,şi nici contribuabil- „persoană fizică sau juridică care plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii. La trecerea în rezervă aşa-numita „pensie”ar trebui denumită altfel, de exemplu, soldarezervistului.
• Oriunde în lume un militar primeşte soldă, (de aici şi noţiunea de soldat) şi nu un salariu negociat cu sindicatele, iar la trecerea în rezervă primeşte o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat şi nu de la cel al asigurărilor sociale.
• Actualul sistem al pensiilor militare de stat este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre NATO ce se încadrează în pilonul al 2-lea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifică de calcul a pensiei nu se bazează pe principiul contributivităţii acesta nefiind adecvat armatei, cu structura ierarhică şi privaţiuni specifice profesiei militare;
• ARMATA , de fapt, este incorect să spunem că are pensionari. Ea are cadre în rezervă care la îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Statutul cadrelor militare, sunt trecute în rezervă, unde au alte obligaţii. Ele se prezintă la centrele militare unde primesc livretul militar şi un ordin de chemare pe care sunt menţionate unităţile şi termenele la care trebuie să se prezinte în situaţii speciale, pentru a fi activaţi dacă este nevoie;
• Militarii activi şi cei în rezervă constituie baza planurilor întocmite de M.Ap.N. pentru diferite situaţii şi sunt retribuiţi cu soldă şi pensie de serviciu din bugetul acestuia, nu din sistemul public de pensii. Legea 164/2001 este o lege elaborată după norme europene şi considerăm că nu ar fi o acţiune înteleaptă renunţarea la ea.
• ARMATA a avut întotdeauna pensie de serviciu, drept ce nu a fost abrogat la apariţia Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când legiuitorul a avut în vedere specificul acestei categorii;
• Pensiile militarilor sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de bază a ultimelor 6 luni şi nu include nici un spor aşa cum greşit s-a prezentat în mass-media, aceasta reprezentând contribuţia statului la siguranţa sa (OSTAŞUL ESTE SUB JURAMINT FATA DE PATRIE) şi acest jurământ încetează odată cu plecarea oşteanului în eternitate.
• O altă problemă de care credem că puterea politică trebuie să ţină cont, este aceea că durata medie de viaţă a cadrelor militare nudepăşeşte 61 de ani (faţă de media de 71 pe plan naţional), datorită condiţiilor specifice de muncă, şi de viaţa şi a stresului profesional acumulat.
• ROMANIA, până în prezent, nu a nesocotit faptul că, în toate statele europene “dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale” şi ar fi singura ţară din Europa care introduce armata în sistemul public de pensii.
• Mare parte dintre pensionarii militari au avut soţiile casnice datorită faptului că au fost nevoiţi să se mute de-a lungul carierei în 10-12 garnizoane, lucru care nu se întâmplă cu reprezentanţii altor profesii şi acum toată familia lor trăieşte dintr-o singură pensie. A „amputa” aceste pensii echivalează cu declanşarea multor tragedii după o viaţă de muncă şi renunţări în slujba Drapelului şi României.De aceea membrii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate cer reprezentanţilor din Parlamentul României ai judeţului Dolj iniţiativa parlamentară în susţinerea interesului comun al cadrelor militare în rezervă şi retragere proveniţi din întregul Sistem de Apărare, respective, prezervarea neştirbită a drepturilor de pensie.
În speranţa că vom găsi sprijinul aşteptat în dumneavoastră, vă asigurăm de tot respectul şi consideraţia noastră. AVEM ONOAREA SĂ VĂ SALUTĂM, DOMNILOR PARLAMENTARI!

Cu respect,
Presedintele Biroului Operativ Filiala SCMD Craiova
Colonel (r)
Misu NAON

Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala SCMD Craiova
Lt. col (r)
Nicolae PUIU

Vicepreşedinte al Biroului Operativ Filiala SCMD Craiova
Cpt. c-dor (r)
Gheorghe GIURAN

Secretarul general al Biroului Operativ Filiala SCMD Craiova
Colonel (r)
George LUNGU (tf. 0745 014 806)

ADRESA CATRE FILIALELE DOLJ ALE PARTIDELOR POLITICE

FILIALELOR PDL, PNL si PSD DOLJ

DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI

Vă informăm că începând cu luna decembrie 2009, s-a înfiinţat în Craiova Filiala Sindicatului ”Cadrelor Militare Disponibilizate” (CMD).
Actuala sesiune parlamentara pune in fata dumneavoastra o problema de mare responsabilitate politica si constiinta civica referitoare la dezbaterea si adoptarea legislatiei nationale din domeniul asigurarilor sociale (si nu numai!), cu rezonanta si implicatii in planul consolidarii statutului Romaniei de tara membra NATO si UE.
In acest sens, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate va supune atentiei cateva consideratii si va invita la o analiza profunda si realista asupra situatiei dezonorante si nedrepte in care se incearca sa fie adus personalul militar din Armata, activ sau in rezerva (pensionarii militari), rugandu-va ca prin atitudinea, comportamentul politic si votul exprimat sa va precizati clar pozitia fata de starea actuala si viitorul acestei categorii sociale in societatea romaneasca.
Vă trimitem anexat o scrisoare-apel al cărei conţinut vizează o parte a problemelor cu care personalul disponibilizat din structurile sistemului naţional de apărare se confruntă, cu rugămintea de a ne sprijini prin acţiuni politice.
Rugăm analizaţi posibilitatea alocării unui spaţiu în cadrul Cercului Militar Craiova (cu respectarea prevederilor legale), pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor specifice acestei organizaţii.

Cu respect,
Presedintele Biroului Operativ Filiala 1 Craiova
Colonel (r)
Misu NAON
Secretarul general al Biroului Operativ Filiala 1 Craiova
Colonel (r)
George LUNGU (tf. 0745 014 806)

de ce ne trebuie un sindicat

DE CE NE TREBUIE UN SINDICAT ?


Idea infiintarii unui “Sindicat al cadrelor militare in rezerva “ s-a nascut ca raspuns firesc la o realitate NEFIREASCA a zilelor noastre , realitate care ne-a obligat pe noi, “ OSTASII MAI VECHI” ai acestei tari sa ne aparam in fata neghiobiei si inconstientei unei parti din CLASA POLITICA , aflata temporar si intamplator la putere , care, in disperare de cauza pentru lipsa unor solutii economice menite sa scoata tara din criza, a recurs si recurge sistematic la atacuri cu iz electoral care au drept scop divizarea societatii si invrajbirea ei impotriva unei categorii socio-profesionale care a fost si este in slujba poporului si tarii si nu a unei CLASE POLITICE sau a unui partid politic .
Constienti de necesitatea unei aparari ferme si hotarate impotriva atacurilor josnice lansate de diverse voci mai mult sau mai putin autorizate, un grup de ofiteri inimosi si curajosi au decis infiintarea unei organizatii sindicale care sa adune in jurul sau masa de pensionari militari sisa actioneze prin mijloace legale si legitime pentru asigurarea respectarii drepturilor fundamentale ale cadrelor militare , drepturi atribuite prin legi ale STATULUI ROMAN DEMOCRATIC .
Asa se face ca in primavera anului 2009, se infiinteaza in Bucuresti la initiativa unui grup de ofiteri condusi de col.(r)dr.MIRCEA DOGARU, S.C.M.D, organizatie care din prima clipa a luat pozitie si a luptat impotriva aberantelor legi propuse de “guvernul Boc“ prin care, cadrelor militare angajate in munca la institutii ale statului li se interzice cumulul pensiei cu salariul precum si impotriva “LEGII UNITARE A PENSIILOR” prin care se neaga dreptul militarilor la o lege separata a pensiilor , asa cum este in toata lumea civilizata si prin care societatea , statul intelege sa-i recompenseze pe aceia care si-au asumat sacrificiile si privatiunile unui serviciu in folosul poporului caruia ii apartin si pe care il apara . Incalcand principiul “contributivitatii “ si al echitatii sociale, un grup de frustrati nascuti din haosul postrevolutionar care se erijeaza azi in justitiari ai neamului, uitand si ignorand rolul jucat de militarii de buna credinta loiali poporului , in evenimentele cu care istoria ne-a blagoslovit in decursul timpului, incearca sa-i prezinte prin jigniri si calomnii drept profitori si nesimtiti , starnind ura poporului impotriva fiilor sai cei mai modesti si loiali . Actiunea fara precedent a acestui “grup de uzurparori de tara si neam “ nu este nici pe departe una responsabila si bine intentionata, ea lovind in ceea ce are un neam mai pret, si anume “OSTIREA SI SLUJBASII EI . Tuturor impostorilor care prin actiunile lor jignitoare si denigratoare lovesc OSTIREA neamului romanesc , le reamintesc cuvintele unui MARE SOLDAT al neamului romanesc, care adresandu-se in 1943 la Sibiu noii promotii de ofiteri, a tinut sa-i aminteasca primului “SOLDAT AL TARII ROMANESTI –REGELE ROMANIEI, ca “ ARMATA ESTE , SIRE, INCEPUTUL SI SFARSITUL UNUI NEAM .EA NU ESTE NUMAI O INSTITUTIE PE CARE SE REAZIMA PUTERNIC SI STATORNIC, DESTINUL NATIONAL, EA NU ESTE NUMAI TEMELIA DE PIATRA PE CARE VIATA NATIONALA POATE SA-SI TRAIASCA TOT FREAMATUL INNOITOR AL TRASNFORMARILOR SOCIALE . ARMATA ESTE NEAMUL INSUSI !!!!”
Alarmat, revoltat si scarbit de modul in care niste incompetenti si iresponsabili oameni politici lanseaza atacuri directe josnice si mincinoase la adresa unei categorii socio-profesionale extrem de disciplinata si toleranta-cum suntem noi, militarii –am decis ca este momentul ca si la Craiova sa infiintam filiala SCMD , filiala care prin forta numarului de membri dar mai ales prin calitatea umana a acestora, sa dea o riposta ferma acelora care ignorand regulile bunului simt si ale moralei crestine, legile democratiei , incearca sa invrajbeasca societatea atentand la linistea si pacea sociala.
Este inadmisibil ca astazi, la 20 de ani de la EVENIMENTELE DIN DECEMBRIE ’89 , cand ARMATA cu ostasii ei de atunci , multi dintre ei pensionarii de azi, a jucat un rol hotarator si decisiv in schimbarea destinului politic si drumul viitor al acestei tari sa ne confruntam cu o astfel de mentalitate retrograda conform careia OSTASII NEAMULUI , multi dintre ei, eroi in viata sunt catalogati ca “ NESIMTITII “ de azi, cu pensii “nejustificat de mari, care afecteaza bugetul tarii “ in asa masura incat cetateanul de rand o duce din ce in ce mai greu. Cu astfel de minciuni politicienii impotenti de zi, multi dintre ei urmasii NOMENCLATURISTILOR SI COMUNISTILOR de ieri, intuneca mintile oamenilor instigandu-i la ura si revolta impotriva ostasilor tarii de ieri si de azi , cetateni onesti care si-au pus viata si linistea lor in joc pentru a fi tarii lor mai bine . Asemeni politrucilor de ieri care ne-au intunecat mintile si ne-au amarat tineretile cu sloganuri bolsevice , politizand ARMATA si care prin actiunea lor si deciziile aberante au CONTRAPUS in DECEMBRIE 89 ostirea, poporului revoltat, POLITRUCII DE AZI erijati in politicieni europeni, cu staiff, incearca in inconstienta si neputinta care ii caracterizeaza sa provoace dispretul cetateanului onest fata de militarii de profesie. Nimic mai trist pentru o Romanie a anului 2010 , tara membra a UE si NATO, decat aceasta atitudine jignitoare si denigranta la adresa armatei.
Prin aceste actiuni si atitudini se incearca de fapt distragerea atentiei cetateanului si ostasului de la realitatile cotidiene in care poporul o duce tot mai greu devenind mai sarac si mai bolnav ca ieri, in timp ce potentatii momentului ii sfideaza cu averi colosale facute din jaf si coruptie , beizadelele lor ocupand functii in stat si in institutiile europene. Acest cancer al societatii romanesti a cuprins si ARMATA care se confrunta cu grave probleme de inzestrare cu tehnica militara moderna , lipsa conditiilor decente de munca si trai, imixtiuni ale politicului in actul de decizie militara si in politica de personal unde promovarile in functie si avansarile in grad (mai ales la gradul de general ) se fac pe criterii clientelare , apartenenta la un partid sau altul, sau spaga .
Sfidand si nesocotind rolurile si traditiile armatei , politicienii de azi , prin actele lor inconstiente au distrus scara valorilor militare facilitand intrarea in sistemul militar pe filiera indirecta a fiilor si nepotilor lor, impotenti fizic si intelectual , care nu si-au gasit gasit un rost in viata civila , unde concurenta si valoarea profesionala incep sa fie tot mai restrictive.
Pentru toate aceste anomalii, dar si pentru imbunatatirea nivelului de trai al militarilor, SINDICATUL isi propune sa militeze activ prin toate mijloacele luptei sindicale , manifestandu-se in viata sociala a tarii ca o forta activa , intransigenta hotarata si demna .
NIMIC din ce ne apartine, urmare a muncii pe care am depus-o in folosul societatii si AVAND CA BAZA PRIVATIUNILE la care am fost supusi atat noi cat si familiile noastre in decursul timpului cat am slujit sub juramant NU ESTE NEGOCIABIL CU CEI CARE INTAMPLATOR SI TEMPORAR SE AFLA AZI LA GUVERNARE .
Putinul cu care societatea ne-a recompensat efortul depus in slujba tarii si privatiunile la care am fost supusi , nu contituie nici pe departe un “privilegiu” , el fiind un act normal de recunoastere si respect fata de o categorie de cetateni onesti care si-au asumat in mod voluntar si constient RISCUL SI ONOAREA de a se afla non stop in slujba tarii si poporului, respectandu-si juramantul dat .
DREPTUL LA O PENSIE DECENTA care sa ne asigure o batranete linistita dupa o viata zbuciumata nu constituie un privilegiu asa cum neavenitii si ignorantii incearca sa intoxice opinia publica , el este un drept dobandit legal in baza unor legi si nu in urma unor abuzuri si pentru asta NU IL VOM NEGOCIA cu nimeni .
A afirma azi , intr-un stat democratic , cu nerusinare ca dreptul la pensie , castigat prin munca si garantat de lege , nu este legat de CUANTUMUL PENSIEI , inseamna a goli dreptul castigat , de CONTINUT , adica tocmai de modul de calcul a pensiei si valoarea ei. Conform acestei gandiri bolsevice si totalitariste , inseamna ca de azi inainte oricine se va gasi la guvernare poate sa incalce principiul NE-RETROACTIVITATII unei legi emitand legi noi in baza carora se anuleaza , se NATIONALIZEAZA ce s-a castigat anterior. Daca pentru asta s-a murit in Decembrie ’89, inseamna ca s-a murit degeaba , iar faptele noastre de atunci s-au consumat in zadar.
Gestul necugetat si iresponsabil al celor care au inclus in categoria “pensiilor speciale nesimtite “ si “pensile militare de stat “, de fapt singurele pensii care ar trebui sa fie legiferate printr-o lege separata, asa cum se regaseste in toate statele member NATO, este cu atat mai grav cu cat atenteaza la cea mai de pret avere a militarilor, si anume ONOAREA MILITARA , calitate fara de care nu este posibila dobandirea si mentinerea statutului de cadru al armatei .
Atacul direct la ONOAREA MILITARA constituie un afront pe care il vom sanctiona cu fermitate mai ales ca el vine din partea unora care nu au cunoscut si nu vor avea cinstea si onoarea de a cunoaste rigorile vietii militare .
Toate actiunile sindicale menite a apara dreptrile si valorile militare se vor desfasura in spiritual ONOAREI SI DEMNITATII MILITARE , avand ca baza principiul respectului fata de legile in vigoare , a normelor si legilor democratice ale statului roman pe care l-am slujit cu devotement, a cinstirii ARMATEI ROMANE , institutia in care ne-am format ca ca oameni, cetatieni si luptatori si in cadrul careia am actionat servind interesele legitime ale poporului .
PENTRU TOATE ACESTEA dar si pentru tot ce ne va rezerva viitorul s-a infiintat SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE “ din care si tu poti face parte, stimate camarad de arme , pentru ca numai impreuna vom reusi sa ramanem ce am fost dintotdeauna, SOLDATI ONESTI SI LOIALI TARII SI POPORULUI .
SA NU UITAM CA UNIREA FACE PUTEREA .

Presedintele filialei DOLJ a SCMD
Col.(r) MISU NAON

8.LIBERTATEA DE ASOCIERE A MILITARILOR

Stimati colegi.
Din dorinta de a face cat mai cunoscute drepturile militarilor fie ei activi sau in rezerva , supunem atentiei dumnevoastra acest articol aparut , e adevarat, in 2004, dar suntem siguri , necunoscut multora dintre noi, pentru a intelege si mai bine traditia , istoricul , ca si prevederile legale internationale si nationale care reglementeaza dreptul la intrunire al militarilor. Nu ne-am permis sa facem nici o modificare in materialul domnului colonel Dragoman, doar sa subliniem anumite pasaje care fac referire stricta la problemele ce ne privesc . Va dorim lectura placuta. Concluziile si comentariile va apartin.
Col.(r) LUNGU George
Filiala Dolj a SCMD.

Libertatea de asociere a militarilor

Dreptul de asociere al militarilor

Specificul activitatii fortelor armate a determinat ca libertatea de intrunire si de asociere pasnica a militarilor sa fie restrictionata pe considerente de eficacitate a institutiei armatei, de ordine si de disciplina militara, inclusiv de aplicare a principiului unitatii de comanda si actiune. Armata a fost astfel considerata ca fiind „marea muta“ din punct de vedere politic, militarii neavand nici dreptul de a vota, nu numai pe acela de a fi alesi in organisme politice, iar sindicatele profesionistilor armatei erau de neconceput, fiind incompatibile cu misiunile acestora. caracter politic“Regulamentul serviciului interior din 1921 prevedea expres ca „este cu desavarsire oprit ostasului a face politica si a frecventa cluburi politice sau a participa la intruniri cu caracter politic. Aceasta conceptie rigida si intransigenta s-a ameliorat o data cu adoptarea Cartei Internationale a Drepturilor Omului in care persista totusi cutuma conform careia aceste libertati pot fi limitate in cazul militarilor daca restrictiile respective sunt prevazute de lege si constituie masuri necesare intr-o societate democratica, in interesul securitatii nationale sau al ordinii publice, ori pentru a ocroti drepturile si libertatile altora. Statutele si regulamentele militare ale regimului comunist din Romania au conservat interdictia ca militarii sa se organizeze in sindicate, dar le-au permis sa faca parte din partidul care era forta politica conducatoare a societatii, sa participe la alegerile politice atat pentru a vota, cat si pentru a fi alesi in organele puterii de stat. Rasturnarea regimului comunist, in decembrie 1989, a marcat o noua viziune asupra dreptului de asociere al militarilor in Romania.
Astfel, in ceea ce priveste asocierea politica, militarilor li se interzice sa faca parte din partide si organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora si sa candideze pentru a fi alesi in administratia publica locala si in Parlamentul Romaniei, precum si in functia de presedinte al Romaniei. Trebuie mentionat si faptul ca noul drept constitutional de a fi ales in Parlamentul European, introdus la revizuirea Constitutiei din 2003, se incadreaza si el in randul interdictiilor pentru militari, motiv pentru care Statutul cadrelor militare va trebui modificat in acest sens. Ratiunea interdictiei pentru militari a dreptului de a fi ales rezida in faptul ca mecanismele electorale ca si cele de organizare si functionare a administratiei centrale si locale se bazeaza pe interventia partidelor politice, fapt pentru care nici chiar candidatii independenti nu pot fi neutri in aceasta situatie. Pe de alta parte, armata va ramane intotdeauna un instrument la dispozitia puterii politice, ea aplicand politica statului in domeniul apararii nationale. De aceea, dreptul militarilor de a vota este liber la fel ca si acela de a avea acces la functiile publice militare ale tarii sale; insa, atunci cand este vorba de functii politice, ei trebuie sa demisioneze din functiile active pentru a le putea ocupa, deoarece militarii in rezerva beneficiaza de deplinatatea dreptului lor de asocierea politica, exceptie facand doar timpul cand sunt concentrati sau mobilizati in unitati militare, caz in care raman membri ai asociatiilor politice, dar n-au voie sa desfasoare activitati cu caracter politic in mediul militar respectiv, situatie valabila si in cazul drepturilor sindicale.
Referitor la asocierea militarilor in organizatii cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural, sportiv si recreativ, nu exista interdictii specifice in statutele si regulamentele militare, motiv pentru care personalul militar activ si-a exercitat acest drept fie prin constituirea, fie prin aderarea la diferite asociatii ale aviatorilor si marinarilor, diplomatilor, medicilor, inginerilor ori juristilor militari; astfel de forme de organizare exista si pentru militarii in rezerva ori in retragere, ori pentru veteranii de razboi, unele din acestea militand pentru promovarea intereselor sociale ale categoriilor respective. Merita notat si faptul ca, dupa demilitarizarea unor forte ale Ministerului Administratiei si Internelor, corpuri profesionale – precum politistii, pompierii sau personalul organismelor de protectie civila – au putut constitui sindicate ce s-au afiliat la asociatii europene si internationale de profil. Asocierea sindicala a militarilor este un caz aparte, care, in Romania, ramane si azi un deziderat. Dupa ce s-a desfiintat Comitetul de Actiune pentru Democratizarea Armatei (considerat de noi ca fiind un sindicat militar ilegal prin definitie), s-a experimentat constituirea de asociatii ale cadrelor militare pe baza Ordinului General nr. 29/1990, urmare a experimentului fiind Ordinul General nr. 43 din 17 decembrie 1991 privind organizarea si functionarea asociatiilor cadrelor militare ca asociatii „apolitice, profesionale si obstesti, care isi vor desfasura activitatea respectand principiul unitatii de comanda si prevederile legilor si regulamentelor militare“. Aceasta forma de reprezentare a intereselor militarilor de profesie n-a starnit interesul acestora, in parte datorita persistentei spiritului militar refractar la ideea de sindicat, dar si pentru ca atributiile cu care erau investite asociatiile nu pareau a asigura apararea eficace a drepturilor militarilor. O alta incercare esuata a fost incercarea de constituire, in 1999, a Asociatiei Nationale a Militarilor din Romania, care a ingrijorat atat cercurile politice, cat si o parte a societatii civile, presa reactionand prompt si critic la asumarea de catre aceasta organizatie a unor obiective vizand supravegherea implementarii democratiei in Romania in totala contradictie cu statutul „apolitic si obstesc“ specific asocierilor de militari.
De altfel, in legatura cu dreptul militarilor de a se asocia in organizatii de tip sindical, specialistii au afirmat ca trebuie avuta in vedere cultura organizationala cu privire la rolul benefic pentru sistem al asociatiilor si fundatiilor; dar, in Romania, cel putin in primii ani de functionare a societatii pe baze democratice, au existat multe asemenea asociatii si fundatii care s-au implicat in tot felul de ilegalitati, iar autoritatile publice au manifestat pasivitate fata de crearea cadrului juridic adecvat constituirii si functionarii unor asemenea structuri care, in statele bazate pe democratie liberala si economie de piata, isi au rolul lor bine definit in evolutia societatii civile. Asa se face ca ineficacitatea institutionala a reglementarii, din 1991, a asociatiilor militarilor, ca si sanctionarea draconica a initiativei din 1999 au impiedicat orice alta tentativa in acest domeniu. Evolutia Romaniei pe calea statului de drept s-a materializat, sub acest aspect, prin aparitia cadrului juridic de organizare si functionare a asociatiilor si fundatiilor (O. G. nr. 80/2003 pentru punerea in aplicare, in Ministerul Apararii, a O. G. nr. 26/2000 nu exclude posibilitatea asocierii militarilor), iar revizuirea constitutionala din anul 2003, pentru alinierea societatii romanesti la standardele europene, au eliminat barierele in calea instituirii organizatiilor sindicale militare. Asa se face ca proiectul noii legi a statutului cadrelor militare (vezi textul in Buletinul Informativ al Armatei nr. 9/2004) inlatura nu numai interdictia participarii la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau intruniri cu caracter politic si sindical, ci si pe aceea a constituirii sindicatelor militare, dispunand, in art. 33, ca „inscrierea sau constituirea in asociatii socioprofesionale este permisa in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale“; se precizeaza, de asemenea, ca aderarea la asociatii si fundatii (inclusiv organizatii religioase) este permisa in conditiile legii si daca activitatile specificate in statutul acestor organizatii nu afecteaza exercitarea profesiei. In plus, se prevede expres ca personalul militar in activitate se poate constitui in asociatii care sa le reprezinte interesele economice (art. 32) si ca asociatiile socioprofesionale ale militarilor in activitate, infiintate la nivel local si central, constituie partenerul de dialog social, care ii reprezinta pe acestia in relatiile cu autoritatile statului, inclusiv cu Ministerul Apararii Nationale, pe probleme de ordin social, profesional sau in legatura cu acesta (art. 36); proiectul noului statut al militarilor arata ca sunt considerate reprezentative asociatiile socioprofesionale constituite pe corpuri de cadre sau mixte ori federatiile formate din astfel de asociatii, care au cel putin 300 de membri, asociatiile respective putand desfasura activitati specifice potrivit regulilor interne, pe baza mandatului acordat de membrii acestora, cu respectarea conditiilor stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale. Apreciem ca aceste noi reglementari ale statutului militarilor ar putea asigura, in masura in care vor fi aprobate de legiuitor, libertatrea de reuniune si de asociere pasnica a personalului profesionist al armatei, reprezentand un exemplu elocvent de armonizare a legislatiei militare romanesti cu cea europeana, proces atat de necesar integrarii in sructurile atlantice si europene.

Dreptul de asociere al militarilor in unele state europene

Dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, rupandu-se de traditia ce restrictiona dreptul de asociere al militarilor, sub influenta noilor conceptii politice privind promovarea larga a democratiei si statului liberal, dar si a noilor reglementari ale dreptului international al drepturilor omului, statele occidentale au acceptat, treptat, ca si profesionistii armelor se pot constitui in organizatii care sa le apere drepturile socioeconomice. Asa se face ca s-au creat diverse sisteme de aparare a drepturilor militarilor de cariera, precum „delegatul parlamentar al apararii“ sau „mediatorul militar“ si „oamenii de incredere“, ca reprezentanti, pe langa comandanti, ai intereselor diferitelor categorii de „cetateni in uniforma“ ori Consiliul Superior al Functiei Militare din Franta, organism insarcinat sa furnizeze autoritatilor publice guvernamentale un instrument de informare asupra starii de spirit, dorintelor sau opiniilor armatei.
O contributie importanta la formarea unei noi conceptii asupra dreptului de asociere al militarilor a avut-o Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care, in cazul Engel vs Olanda, declarat admisibil in 1971, a analizat, intre altele, si specificiul dreptului militarilor de a se asocia, prevazut in art. 11 din Conventia asupra drepturilor omului. In aceasta speta, soldatul Engel, membru al Asociatiei Recrutilor, creata in 1966, cu scopul de a proteja interesele acestora, impreuna cu alti trei colegi, au fost sanctionati disciplinar, pentru a fi luat parte la publicarea si distribuirea unui articol publicat in revista „Alarma“, a Asociatiei Recrutilor, in care se facea aluzie la o demonstratie organizata de acest „sindicat militar“, ceea ce fusese interpretat de autoritatile militare ca subminand disciplina militara; in fapt, demonstratia initiata de Asociatia Recrutilor se sfarsise repede, manifestantii intorcandu-se in cazarmi, ca urmare a promisiunii comandantilor ca, daca vor inceta protestul, nu vor fi sanctionati, promisiune ce nu a fost onorata, unii dintre soldati fiind, dupa aceea, sanctionati sau transferati in alte unitati. Acestia au reclamat situatia, mai intai, instantelor nationale competente, in fata carora au fost aparati de avocati ai Asociatiei Recrutilor, dar, prin acest demers, starea conflictuala dintre Guvern si Asociatie a escaladat, Ministerul Apararii interzicand cateva publicatii si sanctionandu-i pe redactori. Considerand ca nu li s-a facut dreptate, militarii au reclamat cazul la Strasbourg, invocand incalcarea, intre altele, a art. 11 din Conventie, referitor la libertatea de reuniune si asociere pasnica si solicitand compensatii financiare adecvate. In raportul preliminar al instantei, din 1974, s-a stabilit ca n-a existat o incalcare a art. 11 din Conventie, desi Guvernul, Comisia de la Strasbourg si reclamantii au cazut de acord ca prevederile Conventiei se aplica nu numai civililor, ci si militarilor. In sentinta din 1976 asupra acestui caz, Curtea a interpretat si aplicat Conventia Europeana din perspectiva caracteristicilor particulare ale vietii militare si a efectelor ei aspra statutului membrilor fortelor armate; in ceea ce priveste incalcarea art. 11, desi se reclamase luarea de masuri sistematice pentru a impiedica functionarea Asociatiei Recrutilor, s-a constatat ca militarii respectivi n-au fost sanctionati nici pe motivul apartenentei la asociatia respectiva, nici pe acela al participarii lor la activitatile asociatiei sau al redactarii revistei acesteia, ci pentru ca isi folosisera libertatea de exprimare in scopul subminarii disciplinei militre. Desi instanta europeana a constatat ca n-a existat o incalcare a art. 11, hotararea data in cazul Engel vs Olanda a avut o importanta deosebita in aprecierea dreptului militarilor la asociere.
Astfel, faptul ca art. 11 este singurul din Conventie care prevede expres ca „nu sunt interzise anumite interdictii legitime, care sa fie supuse exercitarii dreptului de asociere de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai adminstratiei de stat“ a fost analizat si in cazul ce a opus o uniune austriaca a soldatilor Ministerului Apararii pentru refuzul de a autoriza asociatiei respective circulatia unei reviste a militarilor de critica si satira si interdictia de a distribui revista in unitati. De altfel, si Carta Sociala Europeana, din 1996, prevede – la art. 5 referitor la dreptul sindical – ca aplicarea acestuia membrilor fortelor armate sunt determinate prin legislatia sau prin reglementarea nationala. Asa ca ar putea fi util si interesant sa se examineze diferitele practici ale statelor membre ale Consiliului Europei (din sistemul caruia face parte si Conventia Drepturilor Omului) in ceea ce priveste intelesul expresiei „restrictii legitime“ aplicabile libertatii de reuniune pasnica si de asociere (dreptul sindical, dreptul la greva, dreptul la negocieri colective) sau obligatia militarilor de a fi rezervati in exprimarea publica si interzicerea activitatilor politice (acesta din urma facand obiectul cazului din 1999 Rekvenyi vs Ungaria). Desi este adevarat ca art. 11 prevede posibilitatea restrictionarii in fortele armate a libertatii de asociere, tot atat de adevarat este ca limitarea acestui drept trebuie sa fie „legitima“.
Chestiunea respectiva reprezinta o preocupare importanta a Asociatiei Europene a Militarilor – EUROMIL - compusa din 19 membri nationali din state care au considerat ca siguranta nationala nu e amenintata de existenta asociatiilor militare apolitice, daca profesionistii armatelor, care-si pun viata in pericol pentru apararea existentei intregii societati, ar avea dreptul de a se organiza pentru a-si apara interesele.
Un exemplu edificator in acest sens il reprezinta Germania, tara in care, de aproape cinci decenii, activeaza Asociatia Militarilor, constituita pe camaraderii, independenta politic si financiar, numarand circa 250.000 de soldati, subofiteri, ofiteri si generali; semnificativ este ca din aceasta organizatie, contra unei taxe de sase euro pe luna, fac parte 30.000 de militari activi si ca cel mai puternic grup il consituie generalii, intrucat 90% din numarul total al acestora sunt membrii permanenti. Desi nu este chiar un sindicat, Asociatia apara interesele profesionale ale acestora prin interventii la autoritatile publice, prin editarea unei reviste si infiintarea de cluburi ale membrilor in unitati sau prin apararea drepturilor militarilor, atunci cand este cazul, prin asistenta specializata in fata instantelor judiciare, statisticile consemnand, de exemplu, o medie de doua procese pe zi impotriva administratiei militare, 60% din acestea fiind castigate de catre reclamanti. Asociatia Germana a Fortelor Armate Federale isi cere fundamentul in dreptul constitutional la asociere al cetatenilor si, conform art. 2 din statutul sau de organizare si functionare, reprezinta interesele generale, ideologice, sociale si de cariera ale membrilor sai ca si ale familiilor acestora; spre deosebire de structura ierarhica a armatei germane, bazata pe comanda unica si supunere fata de ordine, Asociatia este o organizatie democratica la toate nivelurile, atat ca structura cat si in alegerea conducerii si formularea de propuneri, in organele de decizie fiind nu numai militari activi, cat si cei pensionati, trecuti in rezerva sau retragere, militari in termen sau personalul militar cu durata de serviciu limitata. In centrul politicii Asociatiei se afla probleme ca: asigurarea planificarii securitatii sociale a membrilor si familiilor lor prin definirea legala a misiunilor fortelor armate; participarea la creionarea unei structuri a fortelor armate care sa fie acceptabila din punct de vedere social; protejarea drepturilor sociale ale militarilor cand sanatatea si viata acestora este afectata; armonizarea serviciilor armatei cu resursele alocate; punerea la dispozitie a locuintelor cu costuri ieftine; micsorarea consecintelor sociale negative ale transferarilor de serviciu; cresterea atractivitati serviciului militar profesionist; eliminarea intarzierilor in incadrare si promovare; remunerarea militarilor aflati in posturi de conducere a subunitatilor conform unor standarde juste; reglementarea legala a timpului afectat misiunilor; permiterea accesului militarilor la drepturile de participare si codecizie in problemele care-i privesc. Succesul Asociatiei Germane a Fortelor Armate Federale a facut ca, la nivelul batalioanelor, sa existe 1.000 “camaraderii” la care se adauga inca 300 ale fostilor militari, grupate pe garnizoane, regiuni, landuri, la nivel national existand 15.000 de reprezentanti autorizati activi.
La initiativa Asociatiei germane impreuna cu alte sapte asociatii similare din cinci tari europene s-a creat in 1972, Organizatia Europeana a Asociatilor Militari (EUROMIL), care cuprinde astazi 28 de asociatii din Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franta, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Olanda si Ukraina; Euromil sprijina drepturile si libertatile fundamentale ale militarilor, in special dreptul de asociere si intrunire, asigura schimbul de experienta in ceea ce priveste cariera militara, iar in cadrul OSCE contribuie la intarirea increderii la nivel european, fiind singura organizatie care reprezinta interesele membrilor fortelor armate la un nivel international. Astfel, inca din 1984, EUROMIL a fost implicat in elaborarea Rezolutiei Parlamentului European, referitoare la dreptul de asociere al militarilor, si a Rezolutiei din 1988 – cu acelasi subiect – a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei; din 1995, Organizatia Europeana a Asociatiilor Militarilor reprezinta la Bruxelles interesele personalului militar european pe langa institutiile Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia, Consiliului de Ministri si Consiliul European. Atat Parlamentul European, cat si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei actioneaza impreuna pe langa statele membre in asigurarea dreptului de asociere sindicala a militarilor in timp de pace, demonstrand astfel ca existenta structurilor integrate europene ale fortelor armate inseamna o abordare comuna a drepturilor si libertatilor fundamentale, politice si sociale, ale personalului profesionist al armatelor europene. In ceea ce priveste OSCE, Codul de conduita in aspectele politico-militare ale securitatii, adoptat de aceasta organizatie in 1994, prevede obligatia statelor de a asigura respectarea drepturilor si libertatilor acordate militarilor. In acest context, nu ne mai ramane decat sa vedem cat mai curand aceasta realitate implinita si pentru militarii romani, acum cand, dupa integrarea in NATO, ne pregatim pentru integrarea in Uniunea Europeana. Daca statul roman si fortele sale armate nu vor fi implementat pana in anul 2007 normele europene referitoare la libertatea de asociere a militarilor, exista si posibilitatea ca institutiile europene sau organismele Cartei Sociale Europene sa fie sesizate de catre asociatiile militare pentru nerespectarea art. 11 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 5 si 6 din Carta Sociala Europeana privind dreptul de organizare sindicala si dreptul la negocieri sindicale colective.

Respectarea libertatii de reuniune si asociere pasnica in conflictele armate

Conventiile de drept al conflictelor armate nu contin prevederi exprese privind asigurarea de catre beligeranti a libertatii de reuniune si asociere pasnica in timpul razboiului; fiind un drept care nu face parte din categoria celor de la care nu se admit restrictii nici in situatia exceptionala pentru securitate nationala, dreptul de intrunire si asociere face adesea obiectul ordonantelor arbitrare ale beligerantilor care la declansarea ostilitatilor desfiinteaza partidele si asociatiile politice, dar si sindicatele ori alte organizatii de aparare a drepturilor sociale si ecumenice. Totusi fortele armate beligerante pot avea in zona lor de responsabilitati asociatii si organizatii umanitare de protectie a victimelor razboiului, precum raniti, bolnavi si naufragiati, populatie civila, refugiati, detinuti si internati, prizonieri de razboi; prin intermediu Cooperarii civili-militari (CIMIC), comandantii au obligatia de a autoriza si de a facilita activitatea unor asemenea asociatii de asistenta voluntara a celor care nu participa la ostilitati. De asemenea, art. 102 al Conventiei de la Geneva din 1949 privitoare la protectia persoanelor civile in timp de razboi prevede posibilitatea ca internatii in lagare sa-si poata alege liber si prin vot secret un comitet insarcinat sa-i reprezinte pe langa autoritatile Puterii detinatoare, ale Puterilor protectoare si orice organism ce le-ar veni in ajutor, contribuind la bunastarea fizica, morala si intelectuala a internatilor. Oarecum asemanator, desi nu constituie chiar o asociatie, art. 79-81 din Conventia privind tratamentul prizonierilor de razboi prevede alegerea in mod liber si prin vot secret a reprezentantilor prizonierilor, cu acelasi scop ca si comitetul internatilor mentionat mai inainte.
Autoritatile militare pot fi investite cu anumite prerogative ce vizeaza libertatea de reuniune si asociere pasnica pe timpul situatiilor exceptionale care ameninta apararea tarii si securitatea nationala, democratia constitutionala ori pentru prevenirea, limitarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre. Astfel, prin ordonante militare, potrivit legislatiei – aplicabile in domeniu – se pot lua masuri de restrangere a adunarilor publice, a manifestatiilor sau a marsurilor, de evacuare a persoanelor a caror prezenta nu se justifica din zona supusa regimului starii de asediu sau de urgenta ori de dirijare a persoanelor evacuate sau refugiate pe directiile si in zonele stabilite; in astfel de situatii exceptionale, autoritatilor militare li se transfera si atributia de a autoriza desfasurarea adunarilor publice ca expresie a dreptului de reuniune pasnica. Ele au insa raspunderea de a restrange acest drept numai in masura ceruta de situatie si cu respectarea art. 53 din Constitutie care prevede necesitatea acestei masuri compatibile cu mecanismele unei societati democratice, proportionalitatea fata de pericolul pe care incearca sa-l gestioneze, nediscriminarea in aplicare si intangibilitatea existentei dreptului respectiv. Toate acestea demonstreaza importanta libertatii de revenire pasnica sau de asociere in era in care drepturile omului au devenit o adevarata religie a societatilor democratice. Ca lucrurile stau asa o demonstreaza si faptul ca, recent, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Romania a pierdut procesul impotriva Partidului Comunistilor (Nepeceristi) pentru ca instantele romane n-au legalizat in 1996 aceasta formatiune politica; s-a considerat ca statul roman a incalcat art. 11 din Conventia Drepturilor Omului, si implicit, libertatea de asociere, Curtea de la Strasbourg a acordat reclamantilor doar o suta de euro drept cheltuieli de judecata, dar nu si despagubiri, apreciind ca „recunoasterea violarii acestui drept reprezinta, in sine, o satisfactie suficienta, in locul oricaror alte despagubiri cerute“. Este si acesta un motiv ca militarii sa se familiarizeze cu libertatea de reuniune si asociere pasnica in ceea ce-i priveste.
Colonelul dr. Ion Dragoman
Universitatea Nationala de Aparare

7.PRECIZARI PRIVIND INSCRIEREA IN SINDICAT

Filiala Craiova (în curs de stabilire sediu)
Preşedinte filiala : Col.® NAON MIŞU, tel. 0722403989
Vicepreşedinte: Cpt. Cdor. Ing.® GIURAN GHEORGHE, tel. 0723277477, e-mail : gheorghe_giuran@yahoo.com
Vicepreşedinte : Lt.Col.® PUIU NICOLAE, tel. 0754999267
Secretar : Col.® LUNGU GEORGE, tel. 0745014806, georlu53@yahoo.com

PRECIZARI PRIVIND INSCRIEREA DE NOI MEMBRI
IN RANDURILE SINDICATULUI
Persoanele care au calitatea de cadru militar în rezervă/retragere/disponibilizaţi(generali, ofiţeri, subofiţeri şi maiştrii militari) şi care doresc sa se inscrie in randurile Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD – ca denumire) trebuie sa depuna la Filiala 1 Craiova (persoane de contact : preşedinte, vicepreşedinţi, secretar sau alţi membrii înscrişi) următoarele documente :
adeziune completată şi semnată(formular tip) ;
copie BI/CI(alb-negru sau color) ,
copie după decizia de pensionare, după cuponul de pensie sau după livretul militar(prima şi a doua pagină) - din care să reiese calitatea de cadru militar ;
2(două) poze tip buletin sau legitimaţie(civil sau militar) ;
plata cotizaţiei aferente întregului an 2010 în sumă de 120 lei(10 lei/lună) în contul bancar :
- SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
- BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE, Agenţia Carol,
- cont : RO41BRDE441SV79262374410,
- cod fiscal : 26096263
NOTA : plata cotizaţiei se poate face personal de către orice persoana ce are calitatea de cadru militar(M.Ap.N., MI, SRI, SPP, STS, SIE, etc) şi care doreste să devină membru al sindicatului la orice sucursală a BRD(de pe teritoriul ROMÂNIEI), iar în momentul depunerii trebuie să aibă asupra sa BI/CI şi o copie a acestora. Dacă viitorul membru nu poate plătii suma de 120 lei odată, se admite şi plata în două tranşe de 60 lei. Începînd cu anul 2011 cotizaţia se va plătii de regulă lunar sau anticipat pe cîte luni doreşte fiecare membru. Data platii cotizatiei va reprezenta data primirii in randurile sindicatului. Comitetul Director al SCMD a hotarat sa nu se perceapa taxa de inscriere in sindicat.
Cadrele militare disponibilizate sau in rezerva, care adera la Sindicat si care doresc sa se angajeze in munca, ne pot trimite CV-urile lor (redactate in Word) pentru a le publica pe site-ul nostru specializat pe probleme de munca (MILJOB). Alaturi de CV, cei interesati vor preciza: localitatea, tara sau zona geografica in care accepta sa fie angajate, domeniile (meseriile) in care doresc sa lucreze şi ca sunt de acord sa postam pe Internet CV-ul lor.